În cadrul campaniei „Enriching knowledge about Art Nouveau”, partenerii proiectului și-au propus să aducă mai aproape de public artiști, obiecte și clădiri din România prin care a fost exprimat acest curent artistic. Vă invităm să descoperiți informații mai puțin cunoscute despre acestea.
Palatul Culturii din Târgu Mureș
Una dintre lucrările care reflectă cel mai bine conceptul de artă totală pe teritoriul actualei Românii este fără îndoială clădirea Palatului Culturii din Târgu Mureș. Proiectată de arhitecții Komor Marcell și Jakab Dezső, discipoli ai lui Ödön Lechner, aceasta răspunde unui proiect de lege ce prevedea construirea de case de cultură în orașele de provincie cu ocazia împlinirii a 40 de ani de la încoronarea lui Franz Josef. Primarul de atunci al Târgu Mureșului, György Bernády, a sesizat oportunitatea de a alinia orașul la marile centre culturale din vestul Austro-Ungariei, prin ridicarea unor importante clădiri publice ce aveau să răspundă nevoilor societății moderne de la începutul secolului XX.
Manuscrisul Reginei Maria
În palatul Pelișor din Sinaia, la parter, în cabinetul de lucru al Regelui Ferdinand este expus un manuscris ale cărui culori strălucitoare și linii sinuoase pictate atrag atenția ca un magnet, trezind zi de zi curiozitatea vizitatorilor. În anul 1906, cu ocazia jubileului domniei lui Carol I, prințesa Maria îi oferă prințului Ferdinand un cadou unic conceput de ea în cele mai mici detalii. Manuscrisul este caligrafiat cu versuri atent alese dintre cele mai dragi cuplului regal, și pictat cu elemente vegetale, geometrice și religioase. Efectul de ansamblu este unul fastuos, întrucât manuscrisul o reprezintă în totalitate pe viitoarea regină a României, fiind emblematic pentru epoca Art Nouveau în România. „E opera cea mai de seamă și a fost plănuită cu gândul să las casei noastre ceva ce nu se putea înstrăina”, scria Maria.
Ilustrațiile Nadiei Grossman-Bulighin
Nadia Grossman Bulighin este poate prima femeie care a avut o carieră în domeniul ilustrației de carte în România. Lucrările ei de pictură și ilustrație semnate NGB sunt astăzi apreciate și căutate de colecționarii de artă. În anul 2015 istoricul de artă Valentina Iancu publică primele informații despre Nadia Grossman Bulighin. Ulterior istoricul de artă Shona Kallestrup publică un articol în care descrie ilustrațiile artistei în Povești, de Maria Regina României, volume publicate în 1921 în română, și în 1925 în engleză. Majoritatea informațiilor despre viața Nadiei Grossman Bulighin provin din interviul realizat de criticul Ionel Jianu, pentru ziarul Rampa, în martie 1928, și din două articole scrise de Nicolae Iorga în 1928 și în 1930.
Camera de aur a reginei Maria din Castelul Pelișor
Castelul Pelișor, denumit în documentele epocii „Prinzenbau”, a fost reședința principesei Maria și a principelui moștenitor Ferdinand de Hohenzollern, viitorul rege Ferdinand I al României. Acesta a fost edificat în perioada 1899-1903 din dorința regelui Carol I de a oferi principilor moștenitori o reședință primitoare și reprezentativă.
Principesa Maria, ducesă de Saxa și principesă a Marii Britanii și Irlandei, era obișnuită din copilărie cu confortul căminelor englezești, fapt a făcut dificilă adaptarea sa la stilul „Alt-Deutsch”, atât de iubit de regele Carol I. Odată cu manifestarea curentului Art Nouveau, viitoarea regină și-a asumat în totalitate acest stil.
Grafica publicațiilor 1900 în România
În România, curentul pătrunde încă de la sfârșitul secolului XIX, iar în artele plastice și decorative se suprapune cu spiritul efervescent al noii epoci. Artiști precum Ștefan Luchian, Constantin Artachino și Nicolae Vermont pun bazele societății artistice „Ileana”, al cărei nume face trimitere la personajul Ileana Cosânzeana și la simbolistica primăverii. Aceasta s-a poziționat ca o alternativă la miscarea artistică oficială și și-a propus popularizarea lucrărilor de artă moderne. La începutul secolului - în 1900 - apare și publicația societății, revista „Ileana”, realizată după modelul celei de la München. Ca si „Jugend”, revista „Ileana” își dorea să cultive gustul publicului autohton și să contribuie la pătrunderea artei în viața cotidiană. Fondatorii revistei erau Alexandru Bogdan-Pitești și Ion C. Bacalbașa iar artiștii ...
Vila Basile G. Assan din București
La începutul secolului XX, celebra familie Assan avea două noi reședințe impresionante în București: cea a lui George G. Assan (1862-1909) din Piața Alexandru Lahovary nr. 9, construită între anii 1904-1906, de arhitectul I.D. Berindey, și cea a fratelui său mai mare, Basile G. Assan (1860-1918), realizată între anii 1902-1911, după planurile lui Marcel Kammerer, în strada Scaune nr. 21-23 (în prezent strada Tudor Arghezi). Dacă reședința în stil eclectic francez a lui George G. Assan exprima prezentul, prin contrast, volumetria geometrică a vilei lui Basile G. Assan anunța în capitală o modernitate care începe să devină familiară după Primul Război.
„Bucureştenii privesc cu uimire şi curiozitate noua vilă Assan, un edificiu rectangular, cochet şi de un alb strălucitor. ...