Una dintre lucrările care reflectă cel mai bine conceptul de artă totală pe teritoriul actualei Românii este fără îndoială clădirea Palatului Culturii din Târgu Mureș. Proiectată de arhitecții Komor Marcell și Jakab Dezső, discipoli ai lui Ödön Lechner, aceasta răspunde unui proiect de lege ce prevedea construirea de case de cultură în orașele de provincie cu ocazia împlinirii a 40 de ani de la încoronarea lui Franz Josef. Primarul de atunci al Târgu Mureșului, György Bernády, a sesizat oportunitatea de a alinia orașul la marile centre culturale din vestul Austro-Ungariei, prin ridicarea unor importante clădiri publice ce aveau să răspundă nevoilor societății moderne de la începutul secolului XX. Astfel, au fost contractați în mod direct cei doi arhitecți care proiectaseră, doar cu câțiva ani înainte, noua clădire a primăriei. Aceștia au gândit, într-un spațiu urbanistic central proaspăt creat, clădirea care avea să devină un important nucleu cultural pentru orașul Târgu Mureș.

Arhitecții Komor și Jakab, ajutați de primarul György Bernády despre care se cunoaște că a dus personal tratative cu numeroși artiști plastici, au reușit să cuprindă în planurile Palatului decorația interioară și exterioară, până în cele mai mici detalii. Aceasta este opera a mai multor pictori, sculptori, designeri, unii dintre ei membri ai Coloniei artistice de la Gödöllő din Ungaria, în frunte cu pictorul Körösfői-Kriesch Aladár. De la Colonia artistică de la Kecskemét, Ungaria a fost adus Falus Elek, artistul care a fost însărcinat să decoreze casa scărilor, Sala oglinzilor și Sala mică dedicată muzicii de cameră.

Foaierul Palatului Culturii, el însuși un exemplu de artă totală în care arhitectura, arta decorativă, mobilierul formează un tot unitar, este decorat din abundență cu ornamente inspirate din arta populară maghiară, iar picturile murale figurative, realizate de Körösfői-Kriesch Aladár și de discipolii săi, sunt bazate pe teme alegorice și istorice. Sala oglinzilor, proiectată de Falus Elek, constituie un spațiu unitar care armonizează elementele de arhitectură cu decorația murală și cu mobilierul. Vitraliile poartă semnătura lui Miksa Róth și sunt realizate după schițele lui Nagy Sándor și după desenele lui Toroczkai Wigand Ede, același artist care proiectează și mobilierul bibliotecii Palatului. În Sala de concerte, extinsă pe toate cele trei niveluri ale clădirii, se întrepătrund diferitele componente arhitecturale cu elemente ale decorației printre care sunt de remarcat decorurile metalice vegetale și zoomorfe care maschează gurile de ventilație sau sistemul de iluminat reprezentat de lustra centrală înconjurată de corpuri de iluminat mai mici produse de firma Kissling Rudolf și Fiii din Budapesta. Elementele de lemn – ușile, scările, lambriurile, dușumelele – au fost frunizate de firma Mestitz Mihály și Fiii cu sediul în Târgu Mureș.

La peste 100 de ani de la crearea sa, Palatul și-a păstrat destinația inițială de loc al culturii și al cunoașterii. De-a lungul timpului aici au funcționat Școala de muzică, Școala de limbi străine, Pinacoteca, chiar și un cinematograf a fost instalat în Sala de concerte pentru a proiecta filme ce transmiteau valori culturale. Astăzi Filarmonica, Biblioteca județeană, galeriile de artă funcționează în clădire.

Palatul Culturii din Târgu Mureș, finalizat în 1913, este o clădire emblematică a stilului Szecesszió din Transilvania, acesta reprezentând una dintre acele lucrări sinteză ale artei totale, prin identificarea sa cu un obiect arhitectural complex, ce tratează profund și unitar toate tipurile de artă, până în cele mai mici detalii.