„Manifestări ale artei totale. Art Nouveau, Szecesszió, Sezession, Jugendstil” – expoziția itinerantă realizată de INP în cadrul proiectului ART NOUVEAU 2

A fost numită Artă Totală (Gesamtkunstwerk) și și-a lăsat amprenta, în moduri dintre cele mai diverse, și pe teritoriul actualei Românii. Aici se cunosc și pot fi descoperite și astăzi expresii ale curentului adoptate deopotrivă pe filieră germană (Jugendstil), austro-ungară (Sezession, Szecesszio) și franceză (Art Nouveau).

Am pornit pe firul Art Nouveau-ului în România pe 10 martie, la Castelul Pelișor din Sinaia – o primă oprire a unei expoziții itinerante excelent puse în valoare în mijlocul obiectelor ce au aparținut Reginei Maria, aflate în patrimoniul Muzeului Național Peleș.

Castelul Pelișor – manifestare a artei totale novatoare

Castelul Pelișor – prima gazdă a expoziției – reprezintă manifestarea artei totale novatoare, prin implicarea Reginei Maria, care și-a asumat stilul Art Nouveau în esența sa nonconformistă și spectaculoasă. Influențe considerabile asupra creației de mobilier gândite de Regina Maria s-au datorat Școlii de la Darmstadt. Scoțianul Baillie Scott a fost unul dintre cei mai importanți reprezentanți europeni ai mișcării Arts and Crafts. Acesta a decorat numeroase camere din palatul ducelui Ernst Ludwig von Hesse din Darmstadt, care a fost nepotul Reginei Victoria a Marii Britanii și soțul Victoriei Melita, sora mai mică a Reginei Maria. Garniturile de mobilier pentru Camera de aur și dormitor, concepute în jurul anului 1909 la curtea ducilor Hesse, realizate la Școala de Arte și Meserii de pe șantierul reședințelor regale, sunt cele mai inedite lucrări păstrate în colecția Castelului Pelișor, prezentând motive decorative medievale. Floarea de crin și de iris sunt laitmotive ale creației, regăsite inclusiv pe spătarele unor scaune și fotolii. Atelierul vienez Bernhard Ludwig a furnizat o serie de garnituri de mobilier, printre care cele din camera de joacă a principilor. Fiul lui Bernhard Ludwig a devenit ulterior, la Sinaia, decoratorul cel mai important. Acesta a adoptat designul Sezession, guvernat de elemente geometrice, cu linii ușor curbate și inserții sculpturale.


De ce era nevoie de un astfel de proiect expozițional?
„Art Nouveau este un stil şi o mişcare internațională de artă, arhitectură și artă aplicată cu o intensitate cuceritoare, manifestată preponderent la începutul secolului XX. De aceea se numeşte şi arta 1900. Se distinge ca un stil valoros, primenitor, de reconsiderare estetică consistentă şi de înnoire prin manifestările sale din artele decorative. Traversează domenii, răsfrânge influenţe, dizolvă canoane şi inventează. În România, manifestările artei totale cunosc denumiri date de influenţele majore prin care arhitectura, interioarele, mobilierul şi arta aplicată ajung să fie realizate. Astfel întâlnim în Transilvania deopotrivă Sezession, Szecesszió şi Jugendstil, iar în Vechiul Regat Art Nouveau” lămurește Fraçoise Pamfil, arhitecta care a oferit echipei INP consultanța științifică pentru realizarea expoziției.

Tematica, modul de prezentare al expoziției și decizia de a o itinera au fost luate pentru ca publicul să poată să recunoască și să prețuiască moștenirea culturală Art Nouveau prezentă, în grade și versiuni diferite, pe teritoriul țării noastre. Expoziția propusă de Institutul Național al Patrimoniului contribuie la înțelegerea istoriei, ideilor, caracterului, manifestărilor, specificului, valorii și importanței moștenirii Art Nouveau în România – esențiale pentru conservarea și promovarea acestui patrimoniu.

Arta totală poate fi văzută ca un efort colaborativ al multor artiști de a transforma viața de zi cu zi în artă. Astfel, aceasta s-a extins dincolo de limitele galeriilor, a fost adusă în sufrageriile oamenilor, în bucătării, pe scări și în grădini prin decorații, mobilier, vase, lămpi, textile și altele asemenea. Alegerea acetestei teme centrale pentru expoziție, a artei totale, este și o metaforă pentru apropierea publicului larg de acest stil eliberator, îndrăzneț, cunoscut sub numele de Art Nouveau. Ori acesta este principalul motiv pentru care am pus la cale acest itinerariu Art Nouveau, pe care sperăm să-l parcurgă cât mai mulți iubitori de frumos, istorie și patrimoniu” declară Irina Iamandescu, director adjunct INP – Direcția Momumente Istorice – și coordonatoarea proiectului.

A doua oprire a expoziției a fost la Targu Mureș. De vineri, 1 iulie şi până pe 28 august, pasionaţii de experienţe culturale şi descoperiri istorice au mers pe firul Art Nouveau-ului din România, prin intermediul expoziției INP găzduite în foaierul Palatului Culturii din Târgu Mureş.

Palatul Culturii din Târgu Mureş este una dintre cele mai reprezentative clădiri pentru ilustrarea stilului Art Nouveau, aşa cum s-a manifestat acesta în România şi în lume.

Emblematic pentru stilul Szecesszió din Transilvania (Sezession-ul maghiar), edificiul este, în primul rând o lucrare de Artă Totală, care reuşeşte sinteza mai multor tipuri de artă: de la „arta mare” care dă structura remarcabilă, la arta decorativă şi aplicată, respectiv la arta populară (sau artizanatul), pe care le adăposteşte şi le consacră. Rezultatul este acela al unui obiect arhitectural complex, ce tratează profund şi unitar toate tipurile de artă, până în cele mai mici detalii.

În plus, vorbim despre o inovaţie la nivelul funcţiunii: palatul nu este al artelor sau al uneia dintre arte – o specie de imobil frecvent întâlnită în Europa, sub forma teatrelor sau palatelor muzicii – ci este al culturii şi implicit al recuperării trecutului, inclusiv a folclorului, legendelor şi artei populare care defineau o comunitate care căuta – la fel ca multe popoare la începutul secolului XX – să îşi afirme identitatea. Importanta clădire publică proiectată începând cu 1908 de cunoscuţii arhitecţi Komor Marcell şi Jakab Dezso şi inaugurată cu fast în 1913, reuşea să răspundă nevoilor societăţii moderne de la începutul secolului XX. Palatul includea o sală de concerte, un muzeu, o bibliotecă, o şcoală de muzică, dar şi spaţii comerciale şi o cafenea, iar la realizarea lui au lucrat peste 150 de persoane, printre care şi mulţi membri ai Coloniei artistice de la Gödöllő (centrul Sezession-ului maghiar).

Septembrie 2022: Institutul Național al Patrimoniului (INP) aduce la Timișoara o dublă expoziție dedicată stilului Art Nouveau din România și Serbia

Două proiecte expoziționale pot fi explorate în toamna anului 2022 într-un spațiu reprezentativ pentru Sezession-ul industrial – Uzina de Apă nr. 1, Urseni din Timișoara – grație unui parteneriat între INP și Aquatim.

Timișorenii sunt invitați să descopere elementele reprezentative ale binecunoscutului curent artistic și conexiunile dintre cele două țări riverane Dunării și dintre cele două orașe Capitală Europeană a Culturii (Novi Sad 2022, Timișoara 2023) într-o dublă expoziție: „Manifestări ale artei totale. Art Nouveau, Szecesszió, Sezession, Jugendstil”, pregătită de Institutul Național al Patrimoniului din România și „Fața |ne|obișnuită a Art Nouveau” pregătită de Institutul pentru Protejarea Monumentelor Culturale din Serbia. Ambele expoziții pot fi văzute la Uzina veche de apă, pe Calea Urseni nr. 26, în perioada 10 septembrie – 12 noiembrie a.c.. Programul de vizitare este sâmbăta, între orele 12 și 17. Accesul publicului este gratuit.

„Ne bucurăm că expoziția ajunge într-una dintre clădirile reprezentative pentru felul în care această mișcare cunoscută drept Artă Totală s-a manifestat pe teritoriul țării noastre. De această dată, contextul înțelegerii acestui stil atât de influent la începutul anilor 1900 ni-l oferă un monument al Sezession-ului industrial – Uzina de apă 1, Urseni. Vedem aici priceperea și echilibrul îmbinării soluțiilor tehnice impuse de arhitectura utilitară, cu elemente remarcabile de limbaj Art Nouveau. De la densitatea detaliilor plastice și a motivelor – mult abstractizate – la rolul acordat luminii în alcătuirea esteticii spațiului, uzina este un loc important pe harta reperelor Art Nouveau din România și din regiune” – a declarat Irina Iamandescu, director adjunct, Direcția Monumente Istorice a INP.

Uzina de Apă nr. 1 poate fi descoperită pe panourile expoziției INP, alături de alte monumente și obiective de interes cultural din Timișoara, în timp ce expoziția sârbă propune un periplu inedit prin trei orașe emblematice pentru mișcarea Art Nouveau din țara vecină (Belgrad, Novi Sad, și Subotica). Un ansamblu de clădiri aparținând vechii Uzine de Apă – Grupul de fântâni, clădirea filtrelor și stația de pompare, restaurate și amenajate pentru vizitare – va face parte din viitorul Muzeu al Apei din Timișoara, un loc dedicat istoriei apei, dar și evenimentelor culturale și artistice.

Inaugurat în 1914 ca parte a inițiativelor de trecere la alimentarea cu apă în sistem centralizat a orașului Timișoara, ansamblul Uzinei nr. 1 Urseni este un obiectiv reprezentativ pentru arhitectura industrială Sezession. Însemnătatea imobilului pentru patrimoniul arhitectural aparținând începutului de secol al XX-lea este intensificată de apartenența sa la programul construcțiilor industriale, care ia atunci un avânt deosebit, edificiul utilitar răspunzând atât cerințelor tehnice, dar însușindu-și în același timp limbajul Artei 1900. Acesta păstrează aceleași surse de inspirație dar detaliile și motivele folosite la nivel plastic sunt mult abstractizate și geometrizate, iar măiestria cu care sunt tratate definește densitatea decorativă. Clădirea cu plan circular denumită „Grupul de fântăni” face parte din ansablul stației de tratare a apei poziționate în sud-estul orașului Timișoara. O serie de clădiri au fost construite în acea perioadă pentru alimentarea cu apă a Timișoarei în sistem centralizat. Întregul sistem modern i se datorează inginerului șef al serviciului tehnic al primăriei, Stan Vidrighin, care, din 1919 a devenit primar al Timișoarei.

Ce aduce nou expoziția INP?

Secțiunile expoziției cuprind, pe lângă spectaculoasele clădiri reprezentative pentru manifestarea artei totale în România, serii de detalii grupate în tematici ca: arta tâmplăriilor din lemn, geometrii și modulări de pavimente, declinări decorative murale, expresivitatatea instalațiilor, măiestria pieselor spațiului interior, obiecte decorative. Elemente cu caracteristici asemănătoare care se regăsesc atât în arcul intracarpatic cât și în cel extracarpatic au în comun efortul de a mărturisi, în ritmuri diferite, fenomenul arhitectural Art Nouveau / Szecesszió / Sezession / Jugendstil și modul în care au coexistat de la sfârșitul secolului al XIX-lea și până la începutul anilor ‘20 ai secolului al XX-lea în această parte a Europei. Orașele reprezentate în expoziție prin patrimoniul Art Nouveau pe care îl dețin sunt: Arad, Baia Mare, Băile Govora, Borsec, Botoșani, Brașov, Brăila, București, Calafat, Cluj-Napoca, Constanța, Corabia, Covasna, Craiova, Deva, Ditrău, Gheorgheni, Iași, Miercurea Ciuc, Oradea, Ocna Sibiului, Odorheiu Secuiesc, Sfântu Gheorghe, Sinaia, Suceava, Târgu Mureș și Timișoara.

Despre expoziția Institutului pentru Protejarea Monumentelor Culturale din Serbia

În centrul expoziției sârbe stă patrimoniul Art Nouveau a trei orașe – Belgrad, Novi Sad și Subotica – cu particularitățile adoptării Artei 1900 în fiecare dintre ele și o trăsătură care le confirmă apartenența la mișcarea mondială a Artei Totale. Este vorba despre arta decorației și talentul creatorilor și artizanilor de a inova în tratarea fațadelor și a interioarelor, în deplin acord cu tendințele Art Nouveau. Așa se și explică deciziile curatorilor în ce privește orașele și clădirile incluse în expoziție – deși nu cele mai cunoscute, acestea sunt cu siguranță fețe incontestabile ale manifestării locale a stilului Art Nouveau și merită privite dintr-o nouă perspectivă.

Expoziția „Manifestări ale artei totale în România. Art Nouveau, Szecesszió, Sezession, Jugendstil”, catalogul și alte materiale și evenimente aferente au fost realizate de Institutul Național al Patrimoniului în cadrul proiectului ART NOUVEAU 2. Consolidarea identității culturale a regiunii Dunării pornind de la moştenirea comună a patrimoniului ART NOUVEAU.

Proiectul ARTNOUVEAU2 – Strengthening the cultural identity of the Danube region by building on common heritage of ART NOUVEAU este inițiat de Municipalitatea Oradea și are ca parteneri: Institutul Naţional al Patrimoniului, Muzeul Artelor Aplicate și Universitatea „Kodolányi János” din Budapesta, Muzeul Artelor Aplicate din Viena, Muzeul de Arte şi Meşteşuguri din Zagreb, Universitatea Tehnică din Bratislava, Institutul pentru Protejarea Monumentelor Culturale din Belgrad și Fundația pentru Protejarea Monumentelor Istorice din județul Bihor. Proiectul se derulează în perioada iulie 2020 – decembrie 2022 și este cofinanţat din Fondurile Uniunii Europene (ERDF, IPA II) prin Programul Transfrontalier Interreg Dunărea. Aquatim este partener al Institutului Național al Patrimoniului în găzduirea expozițiilor și organizarea evenimentelor conexe.

Mulțumiri partenerilor implicați în dezvoltarea expoziției și a evenimentelor aferente:

Aquatim – Uzina de apă nr. 1 Urseni: Ilie Vlaicu, director general; Loredana Leordean, coordonator programe educaționale.

Muzeul Județean Târgu Mureș – Palatul Culturii: Szántó Loránt, șef serviciu; Oniga Erika, muzeograf.

Muzeul Național Peleș: Narcis Dorin Ion, director general; Mircea-Alexandru Hortopan, director patrimoniu – pentru deschidere, găzduire și completarea expoziției cu piese reprezentative, realizate de artisti de renume mondial pentru acest stil de referinta, din colecția Muzeului Peleș.

Proiect realizat cu sprijinul:

Muzeul Național de Artă al României, Muzeul Național de Istorie al României, Muzeul Județean Teleorman, Arhivele Naționale ale României, Serviciul Județean al Arhivelor Naționale Iași, Serviciul Județean al Arhivelor Naționale Mureș, Institutul de Istoria Artei „G. Oprescu”, Oradea Heritage, Asociația ARCHÉ, BETA. Bianca Azap & Dan Purice, Dragoș Andreescu. Monumentalist, Andreea Andronic, Alexandra Baboi, Raluca Bărbulescu, Victor Bunoiu, Veronica Burtea, Ana Dumitru, George Dumitriu, Alexandru Duță, Rebeca Gag, Mădălin Ghigeanu, Ioan Grămadă, Camil Iamandesu, Raluca Iosipescu, Thomas Laschon, Irina Leca, Anca Majaru, Alexandru Mexi, Ovidiu Micșa, Ana Maria Pop, Adrian Spirescu, Matei Eugen Stoean, Liana Carina Tătăranu, Árpád Udvardi.