Așa cum deja se cunoaște, una dintre particularitățile mișcării Art Nouveau este aceea de a influența nu numai artele plastice majore dar și pe cele decorative și implicit grafica de carte, publicații, afișe. Pe plan internțional, la sfârșitul secolului XIX, Art Nouveaul era deja la modă, ornamentele sale, formele curbe, precum și accentul pus pe grafism i-a inspirat pe designerii de tipar. Revistele de profil artistic și nu numai, au început să fie editate într-un spirit avangardist, în care textele deveneau parte din compoziția ilustrației. „Jugend”, revista de artă fondată la München în 1896 a devenit faimoasă pentru promovarea stilului nou iar artiști precum Otto Eckmann îi ilustrau paginile. Acesta este și designerul fontului „Eckmann” un font special creat în spiritul Art Nouveau și devenit foarte popular.

În România, curentul pătrunde încă de la sfârșitul secolului XIX, iar în artele plastice și decorative se suprapune cu spiritul efervescent al noii epoci. Artiști precum Ștefan Luchian, Constantin Artachino și Nicolae Vermont pun bazele societății artistice „Ileana”, al cărei nume face trimitere la personajul Ileana Cosânzeana și la simbolistica primăverii. Aceasta s-a poziționat ca o alternativă la miscarea artistică oficială și și-a propus popularizarea lucrărilor de artă moderne. La începutul secolului – în 1900 – apare și publicația societății, revista „Ileana”, realizată după modelul celei de la München. Ca si „Jugend”, revista „Ileana” își dorea să cultive gustul publicului autohton și să contribuie la pătrunderea artei în viața cotidiană. Fondatorii revistei erau Alexandru Bogdan-Pitești și Ion C. Bacalbașa iar artiștii invitați să populeze paginile revistei erau dintre membrii Societății. Grafica revistei se încadra în spiritul Art Nouveau, copertele și frontisipciile având decoruri florale și geometrice, linii ondulate sau „serpentinate” ce încadrau în general o alegorie feminină. Ilustratorii erau aceiași artiști ai epocii printre care îi amintim pe Ștefan Luchian, Arthur Verona, Kimon Loghi dar și invitați străini, de renume, ca Alphonse Mucha.

Mai multe publicații au adoptat grafica modernă începutului de secol, multe dintre acestea fiind tipărite la Întreprinderea de arte grafice „Minerva” înființată în 1898, denumită în 1902 Institutul de Arte Grafice si Editura Minerva și transformată în 1910 în Societatea Anonima de Editură Minerva. Un prim proiect al editurii a fost cotidianul România Jună unde a fost editat în anul 1900 și Calendarul Minervei, o publicație de 227 de pagini cu grafică caracteristică Art Nouveaului, cu ilustrații vegetale. Unul dintre ilustratorii de seamă și colaborator al Institutul de Arte Grafice Minerva a fost Rola Piekarski, artist de origine poloneză care este cunoscut pentru impunerea pe plan local a stilului Art Nouveau în grafica de carte. Acesta a colaborat și cu Revista Furnica, săptămânal umoristic apărut în 1904 care se raliză la stilul modern al începutului de secol. Ziarul Minerva, apărut în 1908 cuprinde un supliment de Literatură Ilustrată unde frontispiciile copertelor sunt realizate într-o manieră stilizată și geometrică. Revista Albina, revistă „enciclopedică populară” aderă, din anul 1900, la grafica și fonturile stilului nou.

Afișul reflectă și el același gust pentru înnoire, înflorire și dinamică. Noul caracter al afișului ca „spectacol în miniatură” și nu ca pagină tipărită, se regăsește la Nicolae Vermont pentru deschiderea „Expoziției Independenților” și la Constantin Artachino pentru ciclul de conferințe ale Societății „Ileana”. Trebuie menționat și Apcar Baltazar, artist polivalent de origine armeană care a realizat numeroase proiecte pentru afișe care marcau evenimentele vremii printre care se numără și Expoziția Societății Agrare din 1904.

Influențele noului stil care pătrunde în România sfârșitului de secol XIX și începutului de secol XX în arhitectură, pictură, arte decorative, mobilier, se regăsesc și în artele grafice, în ilustrații de cărți și reviste, în decorațiile care însoțesc diverse tipărituri și manuscrise. Toate acestea aliniază creația artistică românească la mișcarea internațională care se manifestă în restul Europei.

Bibliografie:

Pavel Amelia, Idei estetice în Europa și arta românească la răscruce de veac, ed. Dacia, Cluj 1972

Apostol Ioana, Revista de artă „Ileana” (1900-1901), Foi I, 2018

Arhip Odette, Arhip Cristian, Furnica – aspecte grafice și umoristice, Congres Național de Istorie al Presei, 2019